Sau varianta neaosa, romaneasca…”cu de toate”.
Mai sta cate-un taranoi la coada la saormerie si cand ii vine randul arunca din varfu’ buzelor un “cu de toate!”. Indiferent ca ii place sau nu, indiferent ca e bine sau nu, el vrea cu de toate, ca doar o dat banu’ si din acest motiv le vrea pe toate. Ori asta…ori e prea puturos sa fie mai selectiv cu ce baga-n matz.
Cam la fel se comporta si televiziunile. Baga de toate, la gramada si lasa pe telespectator (puturos la randul lui) sa faca selectia. Cel mai recent exemplu este zgaltaiala din Japonia, care a fost efectiv mana cereasca pentru posturile degraba varsatoare de sange nevinovat. Atat A3 cat si Realitatea s-au intrecut in titluri cat mai tembele, care incepeau cu film de groaza, se terminau apoteotic cu sfarsitul lumii si aveau everything in between. S-au perindat pe la microfoane aceleasi mufe cunoscute, care sunt pusi pe sticla de fiecare data cand cineva sau ceva o pune de-un breaking news. Marea absenta a evenimentului a fost Condurateanu, care din motiv ca s-a mutat cu catel si purcel la OTV, a fost probabil scos de pe lista datupareristilor. Spatiul lasat liber de el, a fost insa repede ocupat de un Condurateanu mai spoliat si energizat (cu 220v cred…sau cat or mai folosi in ziua de azi) ma refer bineinteles la CVT care intr-o lipsa evidenta de subiecte ofertante cu unguri si conspiratori, parea nedumerit si nu intelegea de ce a mai fost chemat. In cele din urma, a salvat situatia si a inceput sa citeasca poezii si povesti despre samurai si Steaua Bucuresti, spre bucuria sociologului Marius Pieleanu si a Gabrielei Vranceanu Firea ambii prezenti intamplator in emisiune.
In rest, evenimentul a fost tratat in cel mai pur stil manelist cu putinta, ceea ce se incadreaza perfect cu profilul moral al acestui neam. In loc de analize reci si profesioniste, domnitzele de la A3 si realitatea plangeau cu 10 randuri de lacrimi de sarea camesha pe dansele. Bineinteles ca nu au lipsit muzicile funebre din fundal, genericele tip veniti cu noi, pe programul 2, s-a folosit toata recuzita obisnuita din dotare.
Cea mai comica secventa, daca se poate vorbi de asa ceva, a fost un interviu cu o doamna din Tokio care transmitea live de sub scaunel cu skype-ul in poala… Reportera A3 a intrebat-o pe duduie care este cea mai mare deosebire intre japonezi si romani in modul in care gestioneaza o situatie de urgenta. Raspunsul femeii a fost ca un pumn in mecla…sau ar fi trebuit sa fie, si anume faptul ca isi pastreaza luciditatea si nu sunt panicati de mesaje cretinoido-alarmiste….asta in timp ce pe burtiera ecranului era scris cu litere de-o schioapa…” Imagini de la sfarsitul lumii”. No comments…
